ZIUA INTERNAȚIONALĂ A SĂNĂTĂȚII 7 APRILIE 2022

PLANETA NOASTRĂ, SĂNĂTATEA NOASTRĂ

Articol de Sitaru Corina, asistent medical generalist

          Termenul de ,,schimbări climatice” îl auzim atât de des încât nu mai suntem sensibili la ceea ce presupune cu adevărat, nu mai conștientizăm profunzimea relației dintre mediu și sănătatea populației. Evoluția acestui fenomen universal este influențat, în mod individual, de fiecare dintre noi. Omenirea se află, de ani buni, în pragul unei catastrofe.

          Organizații mondiale, politice sau nu, care militează pentru sănătatea populaței și ocrotirea planetei, se preocupă permanent, prin studii și statistici, de identificarea și aplanarea cauzelor ce duc la schimbările climatic și, implicit, la afectarea stării de sănătate a populației.

          UE a elaborat, în anul 2007, o strategie în domeniul sănătății prin care recunoaște importanța abordării factorilor majori de risc la adresa sănătății.

          Schimbările climatice vor influența direct sănătatea umană-efectele fiziologice ale căldurii și frigului, sau indirect, prin modificarea comportamentelor umane (migrație forțată, mai mult timp petrecut în exterior), creșterea transmisibilității bolilor cu transmitere prin alimente sau prin vectori, inundațiile.

          Se estimează că în țările UE mortalitatea crește cu 1-4% pentru fiecare ridicare cu un grad a temperaturii, ceea ce presupune că mortalitatea legată de căldură ar putea crește cu 30 000 decese pe an până în 2030 și cu 50 000-110 000 de decese pe an în 2080 (proiectul PESETA). Cu aceste perspective sumbre ne așteptăm ca sistemul medical să fie supus unor noi tipuri de presiuni. Persoanele în vârstă, cu capacitate redusă de control și de reglare a temperaturii corpului, reprezintă cea mai vulnerabilă grupă de risc prin afectarea sistemului cardiovascular, renal, respirator și metabolic.

          Este evident că, odată cu creșterea temperaturilor, rata bolilor cu transmitere alimentară va crește (Salmonella și altele). Conform PESETA în Europa s-ar putea înregistra o creștere cu 20 000 de cazuri până în 2030.

          Schimbările climatice vor duce la modificările formelor de boli cu transmitere prin vectori prin schimbarea ariei lor geografice de răspândire, a sezoanelor de activitate și a dimensiunii populației. Ne putem gândi la creșterea riscului de malarie în anumite zone din Europa.

          Iernile mai blânde ar putea duce la expansiunea populației de căpușe și creșterea  expunerii oamenilor la borelioza Lyme și la encefalita transmisă de căpușă.

          Inundațiile și creșterea nivelului apelor duc, pe lângă pierderea de vieți omenești, la mobilizarea agenților patogeni și contaminarea apei potabile și a apelor destinate activităților recreative.

          Este de la sine înțeles că bolile respiratorii vor fi în creștere datorită poluării aerului.

          Cercetătorii britanici avertizează că până în 2100, două treimi din gheața din zona Arctică se vor topi și astfel se vor elibera substanțe radioactive periculoase (provenite din testele cu bombe nucleare din timpul Războiului Rece), virusuri și bacterii pe care nu le cunoaștem încă, aflate sub calotă de mii de ani.

          Autoritățile tuturor țărilor europene, prin legislația privind colectarea deșeurilor, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea consumului de energie din alte surse decât cele regenerabile și nepoluante, programele tuturor țărilor privind reducerea defrișărilor abuzive, încearcă timid să limiteze factorii declanșatori ai unor fenomene dramatice ale evoluției climei la care asistăm în prezent. Dar încă este prea puțin. Individul, ca parte a acestui mecanism complicat care este existența omului modern, într-o lume din ce în ce mai tehnologizată (și pe bună dreptate), este cel care trebuie să conștientizeze că cel mai mic gest orientat către protejarea solului, aerului și a naturii precum și eforturi minime pentru reducerea consumului, va contribui esențial la salvarea noastră.

          Însușirea de rutine, acasă și la locul de muncă, de către fiecare individ, de la cele mai simple-colectarea selectivă a deșeurilor- până la renunțarea de a utiliza combustibili fosili acasă și în timp ce conducem mașina, poate fi un început, chiar dacă aproape târziu, dar nu fără speranță.

Bibliografie:

-Raportul PESETA, http://peseta.jrc.ec.europa.eu/docs/Agriculture.html

– https://www.historia.ro/sectiune/actualitate

– https://www.eea.europa.eu/ro/highlights

,,/”